Familia Benetton a intrat în Formula 1 prin achiziţionarea falimentarei echipei Toleman la sfârşitul sezonului 1985 şi va ieşi din seria F1 la sfârşitul sezonului 2001, când constructorul Renault va prelua controlul echipei engleze. Pentru debutul echipei în sezonul 1986, Benetton a obţinut motorul BMW M-Turbo înlocuind unităţile Hart. Sezonul s-a dovedit destul de bun pentru echipă (locul 6 la constructori), cu Gerhard Berger reuşind prima victorie a echipei în Marele Premiu al Mexicului şi 17 puncte în Campionat, coechipierul său, Teo Fabi, reuşind doar 2 puncte.

În sezonul 1987, Berger a plecat la Ferrari. Fabi a rămas la echipă şi i s-a alăturat Thierry Boutsen. Motoarele BMW au fost înlocuite de motoarele Ford V6 turbo. Boutsen a condus detaşat Marele Premiu al Mexicului până la retragerea din cursă, obţinând, cu ajutorul coechipierului său, loc 3 în Australia, pe vechiul circuit Osterreichring. Echipa a terminat pe locul 5 Campionatul F1, datorită mai mult lipsei de consistenţă în puncte, decât fiabilităţii motorului.

Benetton a folosit pentru sezonul 1988 motoarele Ford DFR - aspiraţie normală, în timp ce echipele Ferrari şi McLaren au rămas cu unităţile turbo până când acestea au fost interzise, la sfârşitul sezonului. Italianul Alesandro Nannini l-a înlocuit pe Teo Fabi, obţinând alături de Boutsen performanţe foarte bune. Locul 3 la sfârşitul sezonului a fost răsplata unui sezon bun, echipa situându-se în faţa Lotus Honda, Arrows BMW şi Williams Judd.

Lui Nannini i s-a alăturat Johnny Herbert în 1989, pilotul englez obţinând un senzaţional loc 4 în debutul sezonului, în ciuda accidentării suferit cu un an în urmă, în Campionatul Formulei 3000. Dar performanţele lui au scăzut considerabil, iar echipa l-a înlocuit cu Emmanuelle Piro. Sezonul a fost un succes - locul 4, cu 39 de puncte.

În 1990, a fost adus la cârma echipei Flavio Briatore, iar italianul a reuşit să-l obţină sub un contract bani/puncte pe triplul campion Nelson Piquet. Campionul, motivat puternic, a reuşit să obţină victorii în cele două curse de final, Suzuka şi Adelaide. Însă, nu totul a mers conform planului, tânărul Nannini accidentându-se grav la braţul drept, înaintea Marelui Premiu al Spaniei. Existând suspiciunea că italianul este acontat de Ferrari pentru noul sezon, el a fost înlocuit de brazilianul, Roberto Moreno. Benetton a obţinut, din nou, locul 3 în Campionat, cu 71 de puncte.

Piquet a rămas la echipă şi pentru 1991, câştigând Marele Premiu al Canadei, în defavoarea lui Nigel Mansell ce a eşuat incredibil în ultimul tur de pistă. Sezonul a fost dificil, echipa reuşind, cu greu, să obţină 38,5 puncte. Benetton a reuşit, totuşi, să-l obţină prin contract pe Michael Schumacher, după debutul acestuia cu Jordan la Spa Francorchamps, mutare ce se va dovedi foarte inspirată în următorii ani.

Michael Schumacher a câştigat primul său Mare Premiu, la un an după debutul său la Spa, terminând în acel an pe locul 3, ajutând echipa să-şi întărească poziţia la 91 de puncte. Martin Brundle nu a reuşit acelaşi nivel de performanţă, în prima jumătate a sezonului, iar echipa Benetton, l-a debarcat la sfârşitul sezonului.

Încă o dată, Williams a dominat campionatul în 1993, de această dată cu ajutorul lui Alain Prost, aflat în ultimul său an ca pilot F1. Benetton a obţinut o serie de podiumuri, câştigând prin Schumacher Marele Premiu al Portugaliei. Veteranul Ricardo Patrese a fost adus la echipă, în urma presiunilor exercitate de Bernie Ecclestone. Italianul a pilotat bine, reuşind un loc 2 în Marele Premiu al Ungariei, aducând echipei un nou loc 3 în Campionatul Constructorilor. Dar, Benetton va cunoaşte culmea succesului în 1994.

Cu toate că titlul de campion mondial i-a revenit lui Schumacher, echipa a ratat de puţin titlul mondial la constructori. 1994 a fost totuşi un an plin de controverse pentru echipă, în ciuda succesului pe pistă. Monopostul, design foarte reuşit al lui Ross Brawn şi Rory Byrne, dotat cu noul motor Ford Zetec-R V8, a reprezentat una din cele mai bune maşini ale F1. Cu toate acestea, echipa nu a reuşit să înlăture software de ajutor pentru pilot, interzis la sfârşitul lui 1993. Inspecţia executată de reprezentantul tehnic al FIA, Charlie Whiting, a dus la descoperirea unei rutine de ajutor în software-ul de bord. În acelaşi timp, Michael Schumacher a fost descalificat în Marele Premiu al Marii Britanii, după ce l-a depăşit în turul de încălzire pe Damon Hill şi nu a intrat la boxe pentru penalizare. Schumacher a fost "răsplătit" pentru efortul său cu o suspendare de două curse şi o amendă de 500.000 $.

În acelaşi an a avut loc şi unul din cele mai spectaculoase incidente, din fericire fără victime, de pe linia boxelor din ultimii ani, avându-l în prim-plan pe Jos Verstappen. Unul din mecanici echipei sale a scos o protecţie a furtunului de alimentare pentru a creşte viteza acestuia. Acest lucru a dus la scăparea unei canităţi impresionante de combustibil pe monopost şi pe Verstappen, care s-a aprins instantaneu. Olandezul, a fost imediat salvat din flăcări de ceilalţi mecanici, iar datorită echipamentului ignifug el nu s-a ales decât cu o sperietură zdravănă.

În 1995 echipa a renunţat la motoarele Ford în favoarea constructorului Renault. Schumacher a câştigat campionatul detşat, ajutat de Johnny Herbert care se întorsese la echipă, la 7 ani după debarcarea sa forţată de către Briatore. După un 1994, plin de probleme, 1995 a fost un sezon aproap perfect, echipa obţinând titlurile modiale la piloţi şi la constructori.

Schimbare de macaz în 1996. Schumacher a plecat la Ferrari şi a fost urmat de designerii Ross Brawn şi Rory Byrne. Jean Alesi şi Gerhard Berger a fost cuplul de piloţi de la care s-a aştepta continuarea succesului din 1995. Nu a fost cazul,însă, echipa nereuşind să obţină un monopost competitiv, iar pentru prima oară după 1990, Benetton nu a reuşit să câştige o cursă.

1997 a adus ceva îmbunătăţiri, Berger câştigând Marele Premiu al Germaniei, Alesi terminând în puncte în general, dar echipa nu mai era vioara întâi în F1, cum fusese în sezoanele 1994-1995. În 1998, Benetton a pierdut motoarele Renault în favoarea echipei Williams, fiind nevoiţi să apeleze la motoarele de client Mecachrome. Briatore a părăsit echipa, fiind înlocuit de David Richards, bossul de la ProDrive. Jean Alesi şi Gerhard Berger au părăsit şi ei echipa, primul plecând la Sauber, iar al doilea încheindu-şi cariera de pilot F1. Italianul Giancarlo Fisichella şi pilotul de teste australianul Alexander Wurtz au reprezentat cuplul de piloţi pe care Benetton i-a prezentat la startul lui 1998. Nu se aştepta prea mult de la noua echipă, mai ales în condiţiile acestea.

După un start normal al sezonului, performanţele echipei au scăzut incredibil de mult. Cei doi piloţi nu au reuşit decât un singur punct, obţinut de Fisichella în a doua jumătate a sezonului. După 14 luni, David Richards părăseşte echipa. Rocco Benetton a trecut la cârma echipei, dar cu aceeaşi configuraţie de piloţi, mecanici, designeri era greu de închipuit că se va reuşi ceva.

În 1999, păstrând aceeaşi piloţi, şi cu un şasiu B199 dotat cu controversatul sistem FTT (Front Torque Transfer), echipa nu a reuşit decât 16 puncte - locul 6 la constructori, una peste alta un sezon groaznic.

Fostul patron al Simtek şi designer al Benetton Nick Wirth a fost concediat, locul său fiind luat de fostul designer Honda Tim Densham. Într-o declaraţie la începutul sezonului 2000, directorul tehnic a spus că:"pentru ca noi să revenim în top, avem nevoie de o contract cu un constructor puternic".

Aceasta a fost la scurt timp urmată de anunţul că Flavio Briatore se va întoarce la echipă şi că echipa a fost achiziţionată de constructorul Renault. Imediat după Marele Premiu al Australiei, Renault a anunţat achiziţia de 120 mil. $, iar Benetton va rămâne în configuraţia actuală până la sfârşitul sezonului.

Un nou capitol este pe cale să înceapă - deja, tânărul Jenson Button a fost transferat de la BMW Williams la Benetton în 2001, înlocuindu-l pe Wurtz. Acesta ocupă acum un post de pilot de teste pentru McLaren Mercedes. Fostul designer al lui Tyrell şi Jordan, Mike Gascoyne s-a alăturat echipei pentru designul noului şasiu 2001 B201 Renault. Cât îi va lua constructorului francez să câştige nu se ştie, dar majoritatea se aşteaptă la o victorie în 2 ani, cunoscându-se trecutul acestora ...