De când a intrat în lumea F1 în 1985, viaţa echipei Minardi nu a fost decât o lungă luptă pentru supravieţuire. Au reuşit să termine doar două din cursele sezonului de debut şi în ciuda eforturilor, punctele, competitivitatea şi fiabilitatea erau departe.

Au smuls primul lor punct în campionat la Detroit în 1988, când Pierluigi Martini a ajuns în poziţia a-6-a. Punctul nesperat obţinut le-a menţinut speranţele de mai bine, fiind urmat de două locuri 4, în sezonul 1991 la Imola şi Estoril. Sezonul 1993 a fost unul din cele mai bune acumulând 7 puncte, prin piloţii Christian Fittipaldi şi Fabrizio Barbazza, şi clasându-se, în final, pe locul 8 la constructori.

Cu toate acestea, echipa nu a putut beneficia de aceste mici succese şi au continuat lupta lor crâncenă de supravieţuire, din acel sezon încoace, cu unele culmi cum ar fi - locul 6 al lui Pedro Lamy în ultima cursă a lui 1995, precum şi acelaşi loc 6 pentru Marc Gene în Marele Premiu al Europei - 1999.

La sfârşitul sezonului 1999, lucrurile stăteau cât se poate de prost pentru Minardi. Nereuşind să obţină un contract de motorizare - patronul Supertech Flavio Briatore le-a spus că nu au ce căuta în F1- se părea că romanţa dintre Minardi şi F1 a ajuns la final.

Din fericire, un contract a fost semnat cu Ford, aducându-le motorul 1998 Ford Zetec. În ciuda eforturilor depuse şi a potenţialului lor, Marc Gene şi Gaston Mazzacane nu au reuşit să aducă puncte. 

Patronul European Aviation a preluat în ultimul moment frâiele Minardi pentru 2001, iar talentatul Fernando Alonso, împreună cu Tarso Marques, vor încerca să relanseze echipa în acest sezon.