Sezonul 1999 a fost unul plin de aşteptări pentru noua British American Racing la debutul ei în lumea Formulei 1. Echipa este finanţată de compania British American Tobacco la nivelul a 250 mil. lire sterline eşalonate pe 5 ani de zile, iar echipa este foarte dornică de a ajunge în top cât mai rapid posibil. Noua organizaţie, condusă de fostul manager al lui Jacques Villeneuve, Craig Pollock, a cumpărat echipa Tyrell la începutul 1998. Noua echipă a anunţat că va folosi motorul Mecachrome V10 (redenumit Supertec V10) pentru sezonul 1999. Campionul mondial din 1997, Jacques Villeneuve s-a alăturat mai tânărului pilot Ricardo Zonta, în timp ce echipa a preferat procurarea motorului de la Reynard, care a participat în acest fel la finanţarea echipei. Constructorul englez a câştigat, în general, toate cursele de debut în care a participat, iar Formula 1 s-a arătat o provocare pentru ei.

Designerul Malcolm Oaster s-a arătat încântat de noul monopost. „După părerea mea, noul monopost BAR-Supertec 01 reprezintă vârful artei în Formula 1. Am dorit o maşină bine pregătită, uşor de întreţinut, performantă şi fiabilă. Am dorit, de asemenea, să concurăm cu o maşină fără să avem prea multe probleme din cauza unor idei prea deştepte şi care să ne dea mai multă bătaie de cap. Sunt foarte încântat de ceea ce am realizat şi suntem foarte optimişti în ceea ce priveşte şansele noastre.” A adăugat că BAR va merge la Melbourne cu gândul la victorie:” Obiectivul pentru fiecare cursă va fi victoria şi vom merge în Australia cu acest gând”.

Chiar din prima cursă echipa nu a fost ocolită de anumite, „excentrităţi”. Iniţial, se spunea că vor câştiga prima cursă. BAR chiar a încercat să ruleze cu două maşini diferite ca design. Jacques Villeneuve şi Ricardo Zonta reprezentau un cuplu redutabil. Cu toate acestea, sezonul de debut nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor, echipa nereuşind să obţină vreun punct. Peste toate acestea echipa şi-a depăşit bugetul, iar Pollock a trebuit să suporte controale din partea finanţatorului principal, British American Tobacco. Pentru Villeneuve şi Zonta exista, însă, o speranţă – motorizare Honda în sezonul 2000. Cu o mutare ce pare să fie tipică echipei BAR, au semnat contractul cu constructorul japonez pentru motorul V10 şi au lăsat baltă motorul Supertec după doar câteva luni din cei 3 ani de contract. 

Noul monopost BAR002 (designer – acelaşi Malcolm Oaster) s-a dovedit un pas semnificativ, odată cu primul efort semnificativ al lui Reynard. Motorul Honda R000EV10 a fost îmbunătăţit de-a lungul sezonului, mai ales datorită implicării constructorului japonez, ce a investit cât era nevoie pentru îmbunătăţirea motorului. Ca şi ceilalţi constructori, Honda nu îşi putea permite să piardă. Rezultatele s-au văzut curând, iar echipa a acumulat 20 de puncte în campionat şi locul 5 la final. Cu toate că avea o ofertă foarte tentantă de la Benetton Renault, Jacques Villeneuve a optat să rămână la BAR până în sezonul 2003, în timp ce Zonta a fost înlocuit de Olivier Panis. Echipa a reuşit reale progrese, dar adevărata confruntare se va da în 2001 împotriva echipei Jordan ce este şi ea motorizată de Honda.

Echipa are mari speranţe în noul şasiu BAR003 şi în noul pilot Olivier Panis, testele din presezon arătând că echipa a făcut un nou pas înainte. Rămâne de văzut dacă vor avea evoluţia şi performanţele de aşa natură încât să surclaseze echipa BMW Williams în competiţia „celor mai buni din restul lumii” în 2001.